Joia Mare: semnificație, tradiții, obiceiuri
Joia Mare reprezintă joia din Săptămâna Patimilor și este regăsită și sub denumirea de Joia Patimilor, Joia Neagra, Joimărița, Joimari, având o mare însemnătate. În această zi se spune că se deschide Raiul și va rămâne așa până la Rusalii.
Datini și credințe din lumea satului:
- Este începutul joilor în care nu se lucrează nimic până la Înălțarea Domnului, pentru ca ploile cu grindină să nu se abată asupra culturilor și livezilor;
- Femeile care nu au terminat de tors până acum sunt considerate leneșe și sunt pedepsite de către Joimăriță;
- Cloștile puse în această zi vor scoate mulți cocoșei;
- Cine doarme pe parcursul acestei zile va fi leneș și neîndemânatic tot anul;
- În unele zone, se vopsesc și se încondeiază ouăle pentru Paști;
- Ouăle înroșite în această zi nu se strică niciodată, iar dacă sunt îngropate la hotar, peste acel loc nu va bate piatra;
- Din Joia Mare până la Paști nu se mai trag clopotele la biserici, ci doar se bate toaca;
- Se varsă apă pe morminte și se aprind lumânări;
- Bătrânii țin post negru din Joia Mare până în Duminica Paștelui;
O datină caracteristică Joii Mari, considerată protectoarea morților, constă în aprinderea focurilor morților din uscăturile strânse din grădini și livezi. Se consideră că în această zi porțile iadului și ale raiului se deschid, iar sufletele morților se pot mântui, ajungând în rai. Focurile se aprind pentru ca morții să poată veni acasă să se odihnească și să se hrănească cu bucatele date pentru pomenirea lor. În acest sens, pe lângă foc se așază scaune, se pune pâine cu vin și se tămâiază, pentru ca morții să fie primiți cum se cuvine.
sursă text: Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș
foto: facebook/Centrul Culturii Tradiționale Maramureș
