Buna Vestire, una dintre cele mai mari sărbători de peste an

Ziua de Blagoveștenie, Buna Vestire, celebrată în 25 martie, este una dintre cele mai mari sărbători de peste an, de ea legându-se practici privind curățenia sau pentru protecția oamenilor și animalelor.

Aceste practici diferă de la un sat la altul, dar au același scop. Cea mai răspândită practică este cea a focurilor rituale. În unele sate se aprind spinii și se fac focuri de jur împrejurul satului „pentru a feri satul de boli și de animale sălbatice”, creându-se astfel un cerc magic protector.

Aprinderea focurilor rituale la această sărbătoare se oficia în acord cu timpul magic. În unele localități se aprindeau la scăpătatul soarelui, iar în altele înaintea de răsărit sau atât la scăpătat cât și la răsărit.Odinioară, oficierea aprinderii focului cădea în seama unui bărbat sau a unui copil. Pe măsură ce datina s-a deritualizat, focurile sunt aprinse și de către fete, neveste, bătrâne.

„Gospodinele afumă locuința și anexele gospodărești cu cârpe aprinse și cu tămâie, apoi ung cu usturoi animalele pentru a le feri de boli și de fiare. ” (Memoria Ethnologica nr. 10)

„Ieu şi un ţângătău şi scutură să fugă gândacii. În dimineaţă bună ne afumăm şi pă noi, nu ieşâm din casă neafumate. Şi mérém şi aprindém o căpiţă. Şi afumam pângă pomi prin grădină.” (Memoria Ethnologica 50-51.

„Este perioada când ies șerpii din pământ iar focurile reprezintă acte propițiatorii împotriva lor.” (Memoria Ethnologica nr. 10)„Să lega grajdu cu lanţuri să treacă animalele păstă el pântru sănătate.” (Memoria Ethnologica nr. 26-27)

sursă foto și text: Centrul Culturii Tradiționale Maramureș